Informatii generale
Comuna are doua sate:
Foeni (sediul comunei),
Cruceni.
Istoria lor este diferita. Daca Foeni are o perioada de existenta de 7-8 secole, Cruceni-ul actual este o colonie germana din secolul al XVIII-lea.
In Foeni exista monumente istorice precum:
- Conacul Mocioni (anul 1750)- nominalizat in lista monumentelor istorice categoria "A" (monumente istorice de valoare nationala si universale TM-II-m-A-06226) - Arhitectura,
- Mausoleul Mocioni (sec. XIX) - nominalizat in lista monumentelor istorice categoria "A" (monumente istorice de valoare nationala si universale TM-IV-m-A-06332) - Monumente memoriale/funerare
- Podul de caramida (anul 1749) nominalizat in lista monumentelor istorice categoria "B" (monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local TM-II-m-B-06225) - Arhitectura
- Casa in localitatea Foeni nr. 427 (anul 1913) - nominalizat in lista monumentelor istorice categoria "B" (monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local TM-II-m-B-06227) - Arhitectura
Foeni-ul actual este atestat documentar in 1289, sub numele de Foen, cu prilejul convocarii aici a unei diete de catre regele Ladislau III.
Conform cercetarilor arheologice, pe locul actualului cimitir, se gasea o intaritura medieval timpurie.
La inceputul sec al XVII, dupa cucerirea zonei de catre austrieci, din cauza conflictului, ramasesera doar 18 case. In acelasi secol, spre sfarsit, in zona apare familia Mocioni. Ea primeste de la Francisc I mosia Foeni si titlul nobiliar. Resedinta si-o stabilesc in Foeni, unde la inceputul sec al XVIII isi ridica "castelul". Satul este sistematizat dupa modelele austriece care incepe treptat sa se dezvolte.
Istoria Crucenilor este mai putin cunoscuta. Sunt date ca vechiul sat era amplasat la "Locul crucii", la cativa km de satul actual, spre Timis. Satul actual a luat fiinta prin colonizarea germana in 1722, fiind proiectat conform acelorasi modele austriece adaptate la Banat.
Primaria se gaseste in Foeni care detine suprematia ca populatie si dotari. Suprafata totala a intravilanului este de cca 1310.30 ha.
Comuna Foeni se afla amplasata in sud-vestul judetului Timis, la granita cu Serbia.
Vecinii comunei sunt:
- nord - comuna Uivar,
- est - comunele Giulvaz si Ciacova,
- sud - Giera,
- vest - Serbia.
In sistemul de comunicatii zonal, comuna reprezinta punct terminus, atat pentru caile rutiere (Dj 593) cat si pentru calea ferata (ultima statie Cruceni). De la limita comunei spre nord si sud exista o legatura rutiera - DN 59 B - spre Jimbolia si Deta, partial modernizata si spre Nord-Vest , DJ 593 - spre Timisoara. Pe teritoriul comunei exista un punct de trecere a frontierei: Foeni - Jasa Tomici.
Intreg teritoriul comunei se gaseste inclus in Marea Campie a Timisului, care se desfasoara in vestul si sud-vestul judetului, un teritoriu plat, cu inaltimi ce se situeaza in jurul a 80 m. La limita sudica a comunei se gaseste Timisul (pe directia est-vest). Pe directia nord-sud, comuna este strabatuta de Bega mica, partial canalizata. Teritoriul comunei este unitar, media anuala a regimului termic este de aproximativ 11 grade C.
Luna cea mai rece este ianuarie, iar temperaturile maxime sunt in luna iulie. Vanturile cele mai frecvente sunt din est, cele mai violente vanturi bat dinspre vest, nord vest, ajungand la nivelul unor furtuni puternice in special, in lunile august-septembrie.
Aidoma restului spatiului geografic din care face parte peisajul comunei Foeni este extrem de plat. Lipseste vegetatia, lipsesc denivelarile pronuntate. Zonele limitrofe apelor sunt singurele unde vegetatia si relieful imediat invecinat modifica caracteristice locale ale peisajului.
Peisajul artificial este de asemenea specific zonei. Asezarile sunt structurate printr-o retea rectangulara de strazi, lotizare uniforma, dominante materializate de turlele bisericilor. Ele formeaza ansambluri bine raportate la perisajul natural, care ii repere puternice. Asezarile reprezinta, de asemenea, spatiile de concentrare ale vegetatiei inalte. In ciuda acestei uniformitati, exista mari sanse pentru turismul agricol, repere fiind sate din pusta din Ungaria si tendinta fireasca existenta deja in comuna, de cumparare sau inchiriere a gospodariilor parasite.
Aidoma peisajului, structura solului comunei este extrem de omogena pe intreg teritoriul ei. Solurile predominante sunt lacovistile si lacovistile compacte, intre care se intalnesc si soloneturi.
Textura solurilor este luto-argiloasa sau chiar argiloasa, cu drenaj foarte slab, cu tendinte de saraturare. Aceatsa structura si lipsa reliedului sunt propice pentru marile culturi cerealiere care domina agricultura zonei, cu conditia intretinerii sistemului hidroameliorative existente. In general, terenurile din zona sunt de calitate foarte buna, cu mici exceptii care sunt specifice in planse.
Straturile subsolului zonei sunt foarte omogena. Ea este caracterizata prin existenta pamanturilor in general argiloase si mai putin nisipoase, de obicei plastic consistente. Printre bogatiile se remarca gazele naturale, descoperite si exploatate.
Vegetatia inalta exista doar de-a lungul Timisului, pe tronsonul aferent comunei. Suprafata lor este extrem de redusa - cca 2.2 ha. Exista de asemenea vegetatia specifica pasunilor si fanetelor, care au o pondere destul de mare - peste 110 ha. In sfera culturilor agricole suprafetele de vii si livezi sunt extrem de reduse, fata de cele destinate cerealelor. Caracteristici ca vegetatia, in raport cu cele ale solului, clima si relieful, au determinat orientarea comunei spre agricultura.
Adancimea de inghet este de aproximativ 0.75 m. Nivelul apelor subterane este de 1-2 m.
Aceste date scot in evidenta aspectele definitorii ale economiei comunei Foeni, dupa cum urmeaza:
In primul rand, se detaseaza agricultura, care detine marea majoritate a terenurilor si ocupa mari procente din forta de munca. In Foeni agricultura se practica atat in sistem individual cat si prin mari societati. Exista putine unitati de prelucare a produselor agricole (1 brutarie Foeni).
O alta ramura care functioneaza si are potential este exploatarea gazelor naturale. Dat fiind reperele existente in restul teritoriului din vestul judetului Timis exista probabil zacaminte importante de petrol si de ape minerale, partial descoperite.
Locuirea este rezolvata unifamilial, cu gospodarii tipice pentru zona de campie banateana bine dotate, astfel:
- Politie in sediul comunei;
- Dispensare umane in Foeni si Cruceni;
- Cabinete stomatologice in Foeni si Cruceni;
- Dispensar veterinar Cruceni;
- Scoli:
Foeni:
Scoala Gimnaziala Foeni
- Gradinite:
Foeni
Gradinita cu program normal Foeni
Cruceni
Gradinita cu program normal Cruceni
- Posta la Foeni ;
- Posta la Cruceni ;
- Centrala telefonica automata;
- Biserica Ortodoxa Romana;
- Biserica Ortodoxa Sarba;
- Biserica catolica Cruceni.
- Biserica Penticostala Cruceni.
- Biserica Penticostala Foeni.
Se adauga o serie de dotari comerciale si de servicii, precum:
- 1 brutarie Foeni;
- cca. 18 unitati comerciale.
In comuna exista ambele sisteme de circulatie turistica: drumurile si calea ferata. Transportul de calatori se realizeaza pana in Cruceni cu trenul. Sistemul rutier cuprinde:
- drum national (DN 59B) -13.7 km,
- drum national (DN 59D) -4 km,
- drum judetean (DJ 593) - 3 km,
- drum comunal (DC 207A si DC 207B) 7.7 km.
Se adauga strazile totalizand cca 17 km. Asfaltati sunt cca 13 km iar pietruiti cca 4 km. Atat Foeni cat si Cruceni sunt alimentate cu apa prin puturi forate in apropierea localitatilor, apa fiind tratata in cele doua statii de tratare a apei din Foeni si Cruceni si distribuita prin retea stradala. In comuna sistemul centralizat de evacuare a apei uzate exista si acopera loclaitatea in proportie de cca 80% diferenta pana la 100% se afla in curs de realizare. In comuna gunoiul menajer se colecteaza separat in doua fractii, uscata si umeda, prin intermediul operatorului RETIM, comuna Foeni fiind membra A.D.I.D. Timis. Ambele sate, precum si unitatile izolate sunt alimentate cu energie electrica. Comuna este alimentata dinspre nord-est.
Exista serviciu postal in ambele sate, in momentul de fata telefonia fixa este rezolvata printr-o centrala automata iar cea mobila prin principalii furnizori de telefonie mobila din tara Vodafone, Orange, Telekom si RCS&RDS, internetul in comuna este furnizat de catre Orange prin gsm si ADSL si fibra optica precum si de catre RDS&RCS prin fibra optica. Programele Tv sunt receptionate prin fibra optica (firma RCS&RDS) sau antene satelit de la diferiti furnizori.
Zona nu are probleme deosebite din punct de vedere al protectiei mediului, nu exista practic agenti poluanti